ADMIN-ELECTRIK_CAT
Administrator
 Din: CAT LAND
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 8870
|
|
Din aceasta perspectiva, povestea pare insa scenariul unui film mediocru de aventuri si spionaj. Erau zile frenetice pentru senatorii Congresului american, confruntati in perioada respectiva cu promulgarea Patriot Act, o lege antiterorism promovata puternic de Administratia Bush, dar extrem de controversata intrucat presupunea acceptarea anumitor limitari ale libertatilor personale ale cetatenilor americani. Proiectul de lege a fost prezentat Congresului pe 2 octombrie. Atunci, liderul majoritatii din Senat, senatorul democrat Tom Daschle a cerut mai mult timp pentru a examina documentatia, declarand ca se indoieste ca Senatul ar putea aproba aceasta lege intr-o saptamana, conform calendarului si dorintei administratiei Bush. Seful Comisiei Juridice din Senat, democratul Patrick Leahy, care alaturi de Daschle detinea puterea de a bloca demersul legislativ, a ridicat si el dubii cu privire la neconstitutionalitatea prevederii.
Pe 24 octombrie este aprobata o finantare de 300 milioane de dolari pentru statele afectate de antrax. In aceeasi zi, trece in Senat Patriot Act, cu un singur vot impotriva, cel al senatorului Russell Feingold, al carui birou se afla alaturi de cel al lui Tom Daschle. Mai tarziu se va afla ca mare parte dintre reprezentati au votat Patriot Act fara a-l citi inainte.
Avertisment sau atac?
Nu este asadar de mirare ca initial ziarele europene au urmat docil linia indicata de guvernul american: Bin Laden este un nebun furios care incearca sa-si procure arme de distrugere in masa, iar declaratiile ce apar in presa escaladeaza oroarea: “Bin Laden vrea bomba atomica!”, “Bin Laden are deja bomba atomica!”. Pe 22 noiembrie 2001, in London Times, secretara Federatiei Omenilor de Stiinta americani, Barbara Hatch Rosenberg, declara insa ca “bacteriile atacului cu antrax asupra Americii provin aproape sigur dintr-un laborator guvernamental al Statelor Unite”. Pe 29 noiembrie, revista Greenpeace din Germania, citand informatii confidentiale de la delegatia SUA prezenta la Conferinta de la Geneva pe tema armelor biologice, dezvaluie ca “cine a savarsit atacul doreste o crestere a bugetului SUA pentru cercetarea in domeniul armelor bacteriologice”. Dincolo de toate ipotezele, mai mult sau mai putin verosimile, iata si o certitudine: “Analiza preliminara a pulberii a aratat ca aceasta are aceeasi concentratie de spori a antraxului produs de Pentagon: o mie de miliarde de spori per gram. Niciun guvern strain – dupa cat se stie – nu a mai fost vreodata in stare sa puna la punct o pulbere a acestui germene atat de concentrata”, declara o sursa anonima din cadrul delegatiei americane la Geneva; potrivit careia, atentatorul ar fi dorit mai mult sa starneasca panica decat sa ucida, pentru a imprima un ritm mai alert dezvoltarii cercetarii bacteriologice militare.
Fapt este ca, dupa ce americanii si-au atintit atentia in ograda proprie, discutiile despre antrax, germeni, pulberi si plicuri mortale s-au rarit considerabil. Atunci cand multora le-a devenit clar ca amenintarea antraxului nu a fost decat o afacere americana, guvernul Bush nu a mai putut-o utiliza drept cauza sacrosanta a razboiului impotriva talibanilor; e destul de jenant sa admiti ca tocmai ai tai sunt acei tipi care, din ratiuni necunoscute, au provocat moartea a cinci persoane, victime la fel de inocente ca si copiii afgani spulberati de bombele superinteligente made in USA.
Ce se mai aude cu antraxul?
Se spune ca, la Washington, in briefing-ul de dimineata cu serviciile secrete, presedintele George W. Bush ar fi intrebat din timp in timp: “Ce-avem in cazul Antrax?”, iar raspunsurile nu erau niciodata in masura sa-l satisfaca. In decursul timpului, planul criminal a fost atribuit mai multor “vinovati”: agentilor 007 ai lui Saddam, teroristilor Al Qaeda, extremistilor neonazisti americani si, in ordinea numerelor de pe tricou, ultimul la rand, “cercetatorului nebun”. Agentii federali au avut nevoie de 7 ani de anchete controversate pentru a furniza un nume si un corp, chiar daca, de aceasta data unul lipsit de viata: cel al lui Bruce Edwards Ivins, 62 de ani, microbiolog civil in cadrul armatei, care si-ar fi luat viata cu o doza masiva de tranchilizante, gest motivat cel mai probabil de dorinta de a se sustrage justitiei (sau injustitiei): FBI-ul asadar a ajuns la concluzia ca Ivins, cercetator de succes in laboratorul militar din Fort Detrick, Maryland, ar fi trimis scrisorile cu antrax Congresului si mass-media in 2001. Cand a survenit tragedia, procuratura era pregatita sa-l incrimineze si ar fi solicitat pedeapsa cu moartea.
23KB
_______________________________________
 PM-URI  №1
  TUTORIAL 3XFORUM
 | REPORT BROKEN LINKS | 
|
|
